As da cu computatorul de podea si mouse-ul l-as da la pisica. Monitorul l-as face suport de carti si mi-as cumpara un caiet mare, gros si cu coperti roz pe post de blog. Cati nervi si cata frustrare poate acumula un om in cinci minute de computer malfunction? Si de cate de-astea e nevoie inainte sa te razbuni sangeros pe ceea ce, in cele mai multe cazuri, e propria ta nestiinta? Ma simt depasita de tehnica, de ritmul in care se intampla toate in jurul nostru, de viteza careia nu-i mai fac fata. In mod evident, viitorul asta super-tehnologizat nu-mi place si nu-mi recunosc apartenenta la el, dar in lipsa unei idei mai bune, il iau ca atare, cel putin atata vreme cat il am pe Pisoiu' Minitehnicu' sa ma descurce.
Cred ca diseara o sa-i fac ceva bun Pisoiului ca tot el, saracu' m-a scos azi din chestia aia urat mirositoare cu iz de server error. Ca sa nu mai pun la socoteala ca de cand clocim oul de strut munceste pana la miezul noptii sa-i adune paie si viermisori si alte chestii bune pentru un bebe-strut. Si invata si cantecele noi - am eu o suspiciune ca de-aia imi mor florile, ca-l aud pe el fredonand.
Mai sunt sase zile.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu